Mai mult decât flori… – Dani Toma

Au fost oameni care atunci când L-au întâlnit pe Isus Cristos, i-au pus flori, haine și ramuri la picioare. Dar n-au avut nicio relație cu El; și chiar mai trist – după nicio săptămână strigau fără milă să fie răstignit, alegând mai degrabă eliberarea unui tâlhar, în locul Lui. Pe El, Cel la picioarele căruia presăraseră flori, L-au trimis la răstignire, nu înainte de a-I pune pe cap o coroană de spini – în ideea că oricum, cândva, florile se vor usca și vor rămâne numai spinii… Aceasta a fost tot ce au avut ei să-I dăruiască lui Isus.

La început au venit cu flori, cu gândul să-L facă Rege, iar mai târziu cu spini, spunând că nu a fost și nu va fi vreodată regele lor! Aceasta pentru că probabil ei nu doreau de la Isus decât pâine și circ, văzând în El un rege care să se îngrijească de stomacul lor – să le fie mereu plin – și de binele lor – eliberându-i de romani și vindecându-le bolnavii. Când au înțeles că Isus așteaptă de la ei ceva mai mult decât flori, L-au vândut: Iuda pe treizeci de arginți, alți L-au dat la schimb pe un tâlhar.

Au fost însă și oameni care au făcut din Isus, Regele lor, chiar și atunci când li s-a cerut să renunțe la El pentru a-și salva viața. Toți acești martiri au spus asemenea bătrânului Policarp care în fața morții a rostit următoarele: De optzeci și șase de ani Îi slujesc și nu mi-a făcut vreodată un rău; cum aș putea să-L jignesc pe Regele meu, care m-a răscumpărat?!. Martirul aceasta a înțeles că Isus nu vrea flori presărate la picioare, ci mai mult de-atât, El vrea inima pusă la picioarele Lui. Iar atunci când Îi pui inima la picioare și faci din El Preaiubitul și Regele tău vei fi gata să îți dai chiar și viața pentru El!

Atunci Îl vom găsi vrednic de laudă indiferent de starea în care ne găsim. De ce pot avea această atitudine? Deoarece i-am dat lui Isus nu doar flori, nu doar daruri pentru o zi, ci inima pentru o viață întreagă! Fie ca și tu să faci la fel – să ajungi să Îl cunoști pe Isus ca Domn, Mântuitor și Rege al tău pentru întreaga ta viață!


Căci, chiar dacă smochinul nu va înflori, viţa nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi, şi câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule, şi nu vor mai fi boi în grajduri, eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele!
Habacuc 3:17-18

Dani Toma

Distribuie mai departe:


Despre autor

Flavius D. Avramescu

Să fiu părtaș cu Hristos nu înseamnă tot timpul binecuvântare pământească, nu înseamnă tot timpul apreciere, nu înseamnă spectacol, nu înseamnă tristețe...înseamnă smerenie, dar totuși bucurie, înseamnă aplecare și totuși înălțare, înseamnă dispreț pentru ce e vrednic de disprețuit și totuși...dragoste.

Postări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.