rostul omului

RECENZIE: ROSTUL OMULUI – A.W. Tozer

Tot timpul am recomandat A.W. Tozer. Am mai scris lucrul acesta și îl repet. Nu îl recomand pentru că am citit totul de la el, ci pentru că ceea ce am citit a fost scris foarte bine. Îl recomand pentru că am citit alte recenzii despre el și scrierile lui. Pur și simplu îl recomand.

Astăzi, este rândul unei cărți pe care am primit-o ca recomandare pe Instagram de la mulți dintre voi atunci când am făcut un sondaj despre cărțile scrise de Tozer. Chiar dacă anul acesta mi-am propus să citesc cât mai multe cărți de-ale acestui autor care este numit și a fi un glas profetic și din punct de vedere personal chiar este. Care să fie oare rostul omului?

Există cursuri, teorii, cărți care vorbesc de acest rost al omului, însă ideea lui Tozer este cea pe care merg și eu. Rostul omului este să fie un închinător. Omul să glorifice pe Creatorul său, să caute adevărul și să mențină un mod de viață care să aducă continuu închinare lui Dumnezeu.

Cam aceasta este schița întregii cărți: de la tragedia depravării umane, până la stilul de viață care să-L reprezinte pe Dumnezeu întru totul. Acum că am înțeles această idee generală, Tozer vine în ajutorul cititorului. Omul se întreabă deseori care este tiparul de închinare sau mai bine spus: există un tipar anume? Desigur că teologul vine în ajutorul cititorului și răspunde acestei întrebări plecând încă de la esența tuturor lucrurilor.

Apreciez la A.W. Tozer faptul că nu se dă înapoi să pună punctul pe i, vorba românului, în ceea ce înseamnă curățirea tuturor lucrurilor care sunt murdare. Desigur, nu îl apreciez doar pentru aceasta, deoarece dacă s-ar opri aici nu aș fi putut să îl citesc. Aprecierea mea se referă la faptul că el vede problema, dar vine și cu soluția, aducând un mesaj Hristocentric și plin de speranță

Îți recomand această carte, iar pentru a-mi întări recomandarea, voi transcrie două lucruri pe care mi le-am subliniat, din multitudinea tuturora subliniate în carte.

Cu cât tratăm închinarea ca un eveniment, cu atât ea devine o caricatură a intenției lui Dumnezeu și este inacceptabilă pentru El
„Dacă nu vă închinați lui Dumnezeu în toată viața voastră, atunci nu vă închinați Lui în mod acceptabil în niciun domeniu al vieții.”

Într-o discuție pe care A.W. Tozer o avea cu un prieten, acesta i-a mărturisit că „ambiția mea e să-L iubesc pe Dumnezeu mai mult decât oricare altul din generația mea.” Când ai asemenea ambiție și o viață de închinare continuă, nu ai cum să nu transmiți mesaje din Cer pentru cei de pe pământ.

FLAVIUS AVRAMESCU

Dacă vrei să citești și alte recenzii de cărți de pe blogul Părtaș cu Hristos, acestea se găsesc în rubrica Recenzii cărți sau le poți accesa cu un simplu click aici.

Distribuie mai departe:

FacebookTwitterGoogle


Despre autor

Flavius D. Avramescu

Să fiu părtaș cu Hristos nu înseamnă tot timpul binecuvântare pământească, nu înseamnă tot timpul apreciere, nu înseamnă spectacol, nu înseamnă tristețe...înseamnă smerenie, dar totuși bucurie, înseamnă aplecare și totuși înălțare, înseamnă dispreț pentru ce e vrednic de disprețuit și totuși...dragoste.

Postări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.